Banii de pensii private ar putea fi direcționați către industria de armament
Guvernul condus de Ilie Bolojan susține adoptarea proiectului legislativ care le-ar permite fondurilor de pensii administrate privat să investească în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv în societăți care dezvoltă tehnologii cu dublă utilizare.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) formulează însă o serie amplă de obiecții de natură prudențială, socială și etică. Instituția avertizează inclusiv că, în lipsa unor companii românești suficient de mari și lichide pe Bursa de Valori București, economiile viitorilor pensionari ar putea ajunge să finanțeze industria militară a altor state. ASF recomandă ca inițiativa să fie analizată și aprobată inclusiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Inițiativa legislativă urmărește modificarea cadrului aplicabil fondurilor de pensii private, astfel încât acestea să poată investi în valori mobiliare emise de societăți din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional. Proiectul este justificat prin necesitatea mobilizării capitalului privat pentru dezvoltarea capacităților industriale de apărare, în contextul creșterii cheltuielilor militare și al investițiilor care urmează să fie realizate prin Programul european SAFE.
Guvernul a transmis Parlamentului că susține adoptarea inițiativei, formulând în principal observații și propuneri de tehnică legislativă. Executivul amintește însă că politica de investiții a fondurilor de pensii trebuie să respecte reguli prudențiale stricte: „Din perspectiva cadrului instituțional/normativ aplicabil sistemului de pensii private, politica investițională aferentă activelor fondurilor de pensii are la bază principii prudențiale vizând, între altele, diversificarea adecvată a portofoliilor, administrarea corespunzătoare a riscurilor, menținerea unui nivel adecvat de lichiditate și protejarea intereselor participanților”.
Guvernul invocă și principiul internațional al „persoanei prudente”, potrivit căruia deciziile de investiții trebuie să fie diversificate, prudente și compatibile cu obligațiile asumate față de participanții la fondurile de pensii.
Inițiativa apare în contextul în care România a obținut o alocare de 16,68 miliarde de euro prin Programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE, a doua cea mai mare sumă după cea atribuită Poloniei. Finanțarea este disponibilă pentru perioada 2026-2030 sub forma unor împrumuturi cu maturitate de maximum 45 de ani, o perioadă de grație de zece ani și o dobândă de cel mult 3%. România ar urma să înceapă rambursarea sumelor în 2035. Unul dintre obiectivele declarate ale Guvernului este ca aproximativ 50% dintre bunurile și echipamentele contractate prin SAFE să fie produse în România.
În contrast cu poziția favorabilă a Guvernului, analiza transmisă de ASF Executivului și Parlamentului enumeră numeroase riscuri asociate proiectului. Autoritatea amintește că abordarea tradițională a legislației europene, inclusiv a celei românești, a fost excluderea din portofoliile fondurilor de pensii a unor industrii precum armamentul, jocurile de noroc, tutunul și alcoolul. Principiul etic invocat este că „banii pentru bătrânețe nu pot să finanțeze distrugerea sănătății și vieții cetățenilor”.
„Fondurile de pensii private administrează economiile obligatorii sau facultative ale populației în scopul exclusiv al asigurării unui venit la pensionare, într-un mediu de securitate financiară a cetățenilor după retragerea din activitatea profesională, garantându-le un nivel de trai decent și stabil pe termen lung”, arată ASF. Potrivit instituției, direcționarea acestor resurse către industria de armament poate depăși scopul legitim al sistemului și poate crea un conflict între interesul economic al participantului și obiective strategice exterioare sistemului de pensii private.
ASF avertizează că industria de apărare prezintă riscuri structurale care pot fi dificil de conciliat cu profilul prudențial al fondurilor de pensii. Companiile militare depind într-o măsură ridicată de contractele publice, bugetele statelor, schimbările de guvern și evoluțiile geopolitice. În perioadele de detensionare internațională sau consolidare fiscală, comenzile militare pot scădea, iar evaluările bursiere pot suferi corecții importante. „Fondurile de pensii private nu ar trebui să depindă nici direct, nici indirect de escaladarea conflictelor pentru obținerea de randamente”, susține ASF.
O altă problemă semnalată de autoritate este lipsa consimțământului individual al participanților. Participarea la Pilonul II este obligatorie pentru categoriile prevăzute de lege, iar contribuabilii nu pot controla politica de investiții, nu pot exclude anumite sectoare și nici nu își pot retrage banii în funcție de propriile convingeri etice. În aceste condiții, investițiile în industria armamentului ar putea determina milioane de persoane să finanțeze indirect activități contrare propriilor convingeri, fără să aibă o opțiune reală.
ASF atrage atenția și asupra riscului ca produsele sau tehnologiile finanțate să fie folosite în conflicte armate, în încălcări ale dreptului internațional ori în acțiuni care afectează populația civilă. „Fondurile de pensii administrate privat, ca instituții cu rol social major, trebuie să evite expunerea la riscuri reputaționale și etice”, afirmă autoritatea.
ASF constată că separarea activităților civile de cele militare devine tot mai dificilă, în condițiile în care numeroase companii dezvoltă tehnologii cu utilizare duală, precum software, inteligență artificială, drone, semiconductori sau infrastructură digitală. Eliminarea interdicției ar putea crea dificultăți de supraveghere, interpretări neunitare și o extindere graduală a expunerii către activități apropiate industriei militare.
„În lipsa unor limite clare și ferme, capacitatea ASF de a asigura supravegherea prudentă și protecția efectivă a participanților poate fi afectată, inclusiv prin apariția unor presiuni de extindere a investițiilor către alte domenii controversate sau cu impact social negativ, cum ar fi jocuri de noroc, alcool și tutun”, avertizează instituția.
Un impediment important este dimensiunea redusă a industriei românești de apărare reprezentate la Bursa de Valori București. Potrivit datelor prezentate de ASF, la BVB sunt listate acțiunile a 347 de emitenți: 87 pe piața reglementată și 260 pe piața AeRO. Dintre aceștia, numai cinci au drept obiect de activitate fabricarea de aeronave și nave spațiale civile sau militare. Fondurile de pensii pot investi însă în acțiuni tranzacționate pe piețe reglementate, ceea ce reduce numărul companiilor eligibile la trei: Aerostar SA, IAR SA Brașov și Turbomecanica SA. În cazul Aerostar și IAR Brașov există acționari majoritari care dețin peste 60% din capital, ceea ce înseamnă că numărul acțiunilor disponibile efectiv la tranzacționare este redus. Turbomecanica nu are un acționar majoritar, dar capitalizarea sa bursieră este de numai aproximativ 100 de milioane de lei.
Prin comparație, fondurile de pensii private administrau, la 30 aprilie 2026, active totale de aproximativ 217 miliarde de lei. „Astfel, există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state”, avertizează ASF.
Autoritatea subliniază că sistemul de pensii private administrează economiile a aproxim
