Oana Gheorghiu discută despre dosarul Portului Constanța și candidatul respins
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat că selecția pentru Consiliul de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani, depășind astfel mandatul pentru care a fost organizată.
Gheorghiu a menționat că documentele obținute ulterior ridică „semne serioase de întrebare”. Potrivit acesteia, un expert independent ar fi respins mai mulți candidați pentru că nu îndeplineau criteriile minime de vechime, însă comisia de selecție ar fi „reevaluat” șase dintre aceștia, fără note de fundamentare, iar unul dintre candidații respinși inițial ar fi ajuns ulterior pe primul loc în clasamentul final.
Vicepremierul interimar și recent membru PNL a publicat o nouă poziție privind procedura de selecție de la Administrația Porturilor Maritime Constanța, care administrează cel mai mare port al României. Ea a cerut documentele procedurii încă din primăvară, însă Ministerul Transporturilor a refuzat inițial să le transmită, invocând „confidențialitatea” și protecția datelor personale.
Contextul acestui caz a fost adus în discuție în luna aprilie, când Gheorghiu a afirmat că a solicitat Ministerului Transporturilor întreaga procedură de selecție a Consiliului de Administrație de la Portul Constanța, după ce a primit sesizări privind posibile nereguli. Răspunsul primit a fost că datele nu pot fi comunicate din cauza GDPR.
Într-o postare publicată miercuri, Gheorghiu a explicat că selecția Consiliului de Administrație a durat mai mult de patru ani, afirmând: „Facem selecția până iese «cine trebuie». Bine ați venit la Portul Constanța, unde procedura de selecție durează mai mult decât mandatul pentru care s-a făcut selecția.”
Vicepremierul a subliniat că cel mai mare port al României a fost ținut în interimat timp de patru ani, ceea ce ar fi afectat capacitatea companiei de a-și asuma obiective strategice pe termen lung. „Administrația Porturilor Maritime Constanța administrează cel mai mare port al țării, un activ strategic pentru toată România”, a adăugat ea.
Gheorghiu a precizat că procedura a fost declanșată în septembrie 2021, iar etapa de consultare a Scrisorii de Așteptări, un document esențial în procesul de selecție, a consumat aproape un an. „Doar etapa de consultare a Scrisorii de Așteptări — un document de bază, fără de care selecția nici nu poate începe — a consumat aproape un an”, a afirmat aceasta.
Potrivit vicepremierului interimar, Ministerul Transporturilor a transmis proiectul conducerii portului în noiembrie 2023 și a fost nevoit să revină de trei ori, în ianuarie, mai și septembrie 2024. „Scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024”, a spus Gheorghiu.
Gheorghiu a legat acest interval de mandatul lui Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor. „Pe toată perioada acestui blocaj, de la declanșarea procedurii, în 2021, până la publicarea Scrisorii de Așteptări, ministru al Transporturilor a fost însuși domnul Sorin Grindeanu”, a transmis aceasta.
În martie 2026, cabinetul său a solicitat documentele privind procedura de selecție, însă ministerul condus atunci de Ciprian Șerban a refuzat să le pună la dispoziție, invocând „confidențialitatea” și „protecția datelor personale”. Gheorghiu a contestat aceste argumente, afirmând: „În mod evident, am contestat aceste argumente aberante pentru că relația dintre două autorități ale statului nu poate fi tratată ca relația cu un terț oarecare.”
Oana Gheorghiu a declarat că Ministerul Transporturilor a refuzat transmiterea documentelor despre selecția CA de la Portul Constanța, invocând GDPR. Documentele au fost obținute abia după intervenția ministrului Radu Miruță, care a preluat mandatul interimar. „Am primit documentele abia în iunie 2026, după preluarea mandatului interimar de ministru de către Radu Miruță”, a spus Gheorghiu.
Vicepremierul a subliniat că acest episod reflectă modul în care funcționează sistemul din jurul companiilor de stat. „A fost nevoie ca însuși ministrul să intervină direct pe o structură din subordine pentru ca aceasta să pună la dispoziție documente cabinetului unui viceprim-ministru, întâmplător tocmai cel care coordonează reforma companiilor de stat. Asta spune totul despre cine pe cine servește în acest sistem”, a afirmat ea.
În continuare, Gheorghiu a menționat că documentele obținute ridică „semne serioase de întrebare” privind procedura de selecție. Expertul independent, contractat de minister, ar fi respins mai mulți candidați pentru că nu îndeplineau criteriile minime de vechime. „Expertul independent, contractat chiar de minister, a respins mai mulți candidați pentru că nu îndeplineau criteriile minime de vechime”, susține Gheorghiu.
Ulterior, comisia de selecție ar fi intervenit asupra evaluării, fără fundamentări documentate. „Comisia de selecție a «reevaluat» apoi această evaluare pentru șase dintre ei — fără nicio notă de fundamentare în documente și fără vreo evaluare a activității expertului”, a afirmat vicepremierul interimar.
O acuzație majoră vizează clasamentul final: „Unul dintre candidații pe care expertul îi respinsese a obținut ulterior cel mai mare punctaj în clasamentul final”, a scris Gheorghiu. De asemenea, documentele procedurii nu ar fi fost publicate pe site-urile companiei sau ministerului, contrar cerințelor legale de transparență.
Vicepremierul interimar a trimis Ministerului Transporturilor o nouă adresă oficială cu solicitări de clarificare. „Am transmis ministerului o nouă adresă oficială, cu mai multe puncte de clarificare și abia aștept răspunsul dânșilor”, a scris Oana Gheorghiu.
Gheorghiu a plasat cazul Portului Constanța într-un context mai larg, referitor la companiile de stat și selecțiile pentru funcțiile de conducere. „Astfel de exemple sunt oglinda modului în care companiile de stat românești, inclusiv cele strategice, au fost căpușate zeci de ani de zile”, a afirmat aceasta.
În încheiere, Gheorghiu a subliniat că interimatul prelungit de la Portul Constanța nu ar fi fost accidental. „Provizoratul de 4 ani ținut la Portul Constanța nu e o întâmplare nefericită. Scopul este tocmai să prelungești procedura la nesfârșit, să menții compania într-o stare de interimat, ușor de controlat, ascunzi documentele, iar la final selecția «iese» cum trebuie”, a transmis vicepremierul interimar.
Gheorghiu a subliniat că reforma companiilor de stat trebuie să includă selecții rapide, publice, transparente și corecte. „Reforma reală înseamnă exact să oprim astfel de practici și să avem selecții rapide, transparente, publice și mai ales corecte. Fără pile, fără intervenții”, a afirmat aceasta.
