Henri Coandă: centru educațional de 56,5 milioane de euro în sectorul 1
Consiliul Local Sector 1 a aprobat indicatorii pentru un complex educațional de 56,5 milioane de euro în Henri Coandă: școală, grădiniță, bazin și sală multisport.
Sectorul 1 trece de la promisiuni la șantier în cartierul Henri Coandă: Consiliul Local a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru un complex educațional de 56,5 milioane de euro – o școală gimnazială, o grădiniță cu program prelungit, bazin de înot acoperit, sală multisport și teren în aer liber, toate pe un lot de peste un hectar și jumătate, pe Bulevardul Iulian Mihu. Investiția, una dintre cele mai mari mizate pe educație în nordul Bucureștiului în ultimul deceniu, este pregătită pentru depunere pe o linie de finanțare europeană nerambursabilă din Programul Regional București-Ilfov, dedicată proiectelor de tip New European Bauhaus.
Hotărârea a fost adoptată în ședința Consiliului Local Sector 1 din 30 aprilie 2026, în pachetul împreună cu bugetul pe 2026 și cu înființarea companiei municipale de salubrizare stradală URBANZOR. Valoarea totală a investiției ajunge la circa 282,5 milioane de lei cu TVA, echivalentul a aproximativ 56,5 milioane de euro – o sumă care, raportat la suprafața de teren și la dotările prevăzute, se aliniază cu standardele unui complex școlar modern european.
Cartierul Henri Coandă este, de mai mulți ani, exemplul cel mai dur al unei dezvoltări imobiliare care a luat-o înaintea infrastructurii publice. Mii de familii s-au mutat acolo, copiii sunt navetiști zilnici către școli din alte zone ale Sectorului 1, iar lipsa unui obiectiv educațional propriu de mari dimensiuni a fost reclamată de comitetele de părinți încă din 2019. Proiectul aprobat acum răspunde direct acestei presiuni: un singur amplasament integrează ciclul preșcolar și gimnazial, plus dotări sportive care lipsesc cu desăvârșire în nordul cartierului.
Ideea unui complex educațional în Henri Coandă a fost vehiculată și anterior, în mandatul fostei administrații Clotilde Armand (2020–2024), însă a rămas în stadiul de declarații și acuzații reciproce între primărie și consilieri – fără indicatori tehnico-economici votați, fără teren clarificat administrativ și fără o linie de finanțare identificată. Diferența de astăzi este una de procedură: documentația este completă, terenul este pregătit, iar cererea de finanțare urmează un calendar concret.
Aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Consiliul Local este pasul obligatoriu prevăzut de Legea 273/2006 privind finanțele publice locale înainte ca o autoritate să poată depune un proiect pe fonduri europene. Fără această hotărâre, primăria nu ar fi putut accesa linia New European Bauhaus din Programul Regional București-Ilfov. Practic, votul din 30 aprilie deblochează dosarul de finanțare, nu doar șantierul.
Documentația aprobată detaliază un ansamblu care depășește școala clasică: o școală gimnazială, o grădiniță cu program prelungit, o sală multisport, un bazin de înot acoperit, un teren multisport în aer liber, spații verzi, alei, mobilier urban, o stație de transport public reorganizată și dotări pentru biciclete. Întreaga clădire este proiectată la standardul nZEB+ – clădire cu consum energetic aproape zero – condiție impusă atât de noile reglementări naționale, cât și de criteriile de eligibilitate ale finanțării europene.
Decizia de a depune proiectul pe linia New European Bauhaus din PR București-Ilfov 2021–2027 nu este una decorativă. Pe această linie, rata de cofinanțare nerambursabilă poate atinge 85% din cheltuielile eligibile, iar restul se acoperă din bugetul local. Într-un context în care Sectorul 1 are venituri proprii limitate – impozitele pe proprietăți merg în mare parte la Primăria Capitalei, iar transferurile de la guvern sunt strânse – orientarea către finanțare europeană este, în acest moment, singura cale rezonabilă pentru a porni un șantier de o asemenea anvergură fără a aglomera lista altor priorități: spitale, parcuri, modernizări de străzi.
Riscul, asumat public de echipa primarului George Tuță, este unul concret: dosarul trebuie să treacă evaluarea autorității de management, iar termenele de implementare impuse de regulamentele UE sunt stricte. În cazul în care finanțarea nu este aprobată sau nu se respectă graficul, o parte din costuri trebuie absorbită din bugetul local – un scenariu care se poate evita doar printr-o execuție administrativă riguroasă, cu documentație completă și avize obținute la timp.
Cu indicatorii aprobați, primăria depune cererea de finanțare. Urmează evaluarea tehnică și financiară a Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, semnarea contractului de finanțare și, abia după aceea, licitația pentru proiectarea detaliată și execuția lucrărilor. În condiții optime, procedurile se întind pe 12–18 luni înainte de prima cazma.
