Bolojan la Bruxelles: cereri multiple, fără promisiuni din partea liderilor europeni
În urma discuțiilor purtate joi la Bruxelles cu Ursula von der Leyen și Manfred Weber, în marja summitului PPE, Ilie Bolojan nu a putut raporta niciun rezultat concret pentru România.
Deși șeful Executivului a pus pe masa discuțiilor teme grele precum prețurile uriașe la energie, bugetul Uniunii Europene și atacurile cu drone de la Marea Neagră, comunicatul oficial al Guvernului evită să menționeze vreo decizie fermă sau vreo promisiune asumată de partenerii europeni.
Ilie Bolojan a participat joi la Summitul statutar al Partidului Popular European (PPE), unde și-a structurat mesajul în jurul a trei concepte generale: responsabilitate la guvernare, continuarea reformelor și eficiența cheltuirii banilor publici.
După această reuniune, au urmat întrevederi cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, axate pe prioritățile României, provocările economice și de securitate ale Uniunii. Cu toate acestea, comunicatul post-eveniment al Guvernului nu oferă reacții din partea interlocutorilor și nu conține angajamente clare sau soluții imediate.
Prioritatea zero a fost negocierea viitorului cadru financiar multianual, cu România solicitând fonduri consistente pentru politica de coeziune, Politica Agricolă Comună, infrastructura rutieră, rețelele de energie și mobilitatea militară. Guvernul a comunicat doar că „un subiect important al discuțiilor a fost viitorul buget al Uniunii Europene”.
Criza prețurilor la energie a fost un alt punct central al discuțiilor. Abordarea Guvernului s-a împărțit în două etape teoretice: pe termen scurt, protejarea consumatorilor și a mediului de afaceri, iar pe termen lung, creșterea producției interne și diversificarea surselor de aprovizionare. Comunicatul oficial omite să menționeze ce măsuri de avarie au fost efectiv propuse de România și cum anume se dorește protejarea imediată a consumatorilor sufocați de facturi.
Bolojan a subliniat importanța unor proiecte de perspectivă, precum exploatarea gazelor din Marea Neagră și dezvoltarea energiei nucleare, care ar urma să reducă dependența externă. Guvernul a avansat estimarea că „începând din 2027, România este estimată să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”.
În ceea ce privește securitatea regională, discuțiile s-au concentrat pe situația critică din Marea Neagră. Bolojan a evidențiat eforturile României de a-și securiza frontiera estică și de a proteja infrastructura vitală. Bucureștiul solicită cooperare europeană pentru garantarea siguranței navigației comerciale și pentru consolidarea Flancului Estic, precum și sprijin continuu pentru Ucraina și Republica Moldova.
România își reafirmă susținerea totală pentru parcursul european al Republicii Moldova și al Ucrainei, pledând în același timp pentru accelerarea integrării statelor din Balcanii de Vest, cu condiția respectării criteriilor de aderare. Guvernul consideră că acest proces de extindere reprezintă garanția unui climat de securitate și stabilitate la nivel regional.
La final, Guvernul a asigurat că dialogul cu Bruxelles-ul va continua, având ca obiectiv apărarea intereselor naționale, consolidarea securității energetice și sprijinirea unei economii mai competitive, fără a specifica termene clare sau pași concreți pentru atingerea acestor obiective.
